….

1 mai 2008
    …"In aceasta mare a Sargaselor, de inchipuire si inselatorie ,cum pot spera eu sau oricine altcineva sa putem inota nestingheriti? Cu ce sa vedem, daca nu cu ochii? Cum pot scapa de propriile masti, cum imi pot sterge fardurile, cum pot ridica scutul otelit, cum pot amuti sunetele efectelor speciale si inchide camerele?…Cum?…sa gasesc liniste intr-o discoteca, dragoste intr-un club de striptease ?…sa citesc adevarul pe un prompter tv, sa-l descopar pe ritmurile muzicii din mall-uri ?…sa-l vad in culori tipatoare la stiri, sa il aud in sunete reale pe strazile orasului? Nu in vantul care a daramat muntii si a sfaramat stancile, nu in cutremurul care a urmat…Ci intr-o voce marunta,interioara…Nu in scrasnetul cauciucurilor, nici in cel al franelor…Nu in plangerea tromboanelor, ritmul sacadat al tobelor sau in cantul vocilor de background…NU, doar in acea voce marunta…numai de-am putea-o auzi…"
        De obicei, cand se intalnesc doi necunoscuti, conversatia are un mers standard.Prima intrebare tinde sa fie:"Cum te numesti?". Odata prezentarile facute , al doilea nivel al construirii relatiei va stabili cu ce se ocupa cealalta persoana. Pentru ca, "ceea ce faci este echivalent cu cine esti", nu-i asa? …Suntem mandri de realizarile de la locul de munca, in masura in care ne extragem identitatea si stima de sine din "ceea ce facem"… A face ia locul lui a fi. Evaluarea noastra asupra modului in care ne merge in viata, este dominata de aceasta mentalitate legata de ocupatie.Circumstantele devin sfatuitori plini de putere,iar potentialul de a deveni un OM care schimba lumea este modificata de…aceasta lume. Cine sunt trebuie sa dicteze ceea ce fac, si nu invers.Suntem fiinte umane si nu fapte umane!

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X